O sălăjeancă încasează pensie de urmaş de peste o jumătate de secol

Peste 10.000 de sălăjeni beneficiază de o pensie de urmaş, potrivit datelor furnizate de către reprezentanţii Casei Judeţene de Pensii (CJP) Sălaj. Dintre aceştia, mai mult de 87 la sută primesc pensii din sectorul public, iar diferenţa, din sectorul agricol.

Cuantumul sumei se stabileşte procentual din punctul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi. Astfel, pentru un singur urmaş se alocă 50 la sută, pentru doi urmaşi, procentul este de 75 la sută, iar pentru trei sau mai mulţi urmaşi, 100 la sută. În cazul orfanilor de ambii părinţi, nivelul acestui sprijin se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

“Dacă în urma calculului rezultă o pensie cu o valoare mai mică de 350 de lei, atunci urmaşului i se asigură pensia minimă social garantată în cuantum de 350 de lei”, ne-a declarat Florian But, director adjunct al CJP Sălaj.

Potrivit spuselor sale, în judeţ, cea mai mare pensie de urmaş din sectorul public este de 1.782 de lei, beneficiarul acesteia fiind văduva unui bărbat care în timpul vieţii a ocupat mai multe funcţii de conducere. Suma amintită păleşte, însă, în faţa pensiei de 4.209 lei pe care o încasează văduva unui fost magistrat.

În ceea ce priveşte cea mai “bătrână” pensie din Sălaj, Florian But susţine că are 54 de ani. Beneficiara acesteia este o sălăjeancă de 92 de ani, care primeşte pensie de urmaş încă din anul 1959.

Legislaţia în vigoare prevede că pensia de urmaş e acordă, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, copiilor până la împlinirea vârstei de 16 ani ori până la 26 de ani dacă îşi continuă studiile. De asemenea, pensia de urmaş se plăteşte şi soţului supravieţuitor, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei se diminuează cu 0,5 la sută pentru fiecare lună, respectiv cu 6 procente pentru fiecare an de căsătorie în minus.

În schimb, soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an. Vârsta beneficiarului şi durata căsătoriei nu contează în situaţiile în care decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35 la sută din câştigul salarial mediu brut.

În cazul în care soţul supravieţuitor nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, acesta va primi pensia de urmaş timp de şase luni de la data decesului, dacă în această perioadă realizează venituri lunare mai mici de 35 la sută din câştigul salarial mediu brut. Legislaţia mai prevede că pensia revine şi soţului supravieţuitor care are în îngrijire unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, cu condiţia ca veniturile sale să nu depăşească 35 la sută din indicatorul amintit.

În situaţiile în care soţul supravieţuitor are dreptul la o pensie proprie, îndeplinind, în acelaşi timp, condiţiile legale pentru obţinerea pensiei de urmaş, el poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.